Piata ...”actori” si “spectatori”, atitudini vechi si noi

In vechime, piata (it.piazza) era perceputa ca un spatiu liber, generos, aflat la intreteierea mai multor strazi, inconjurata de cladiri, destinat ca loc de intalnire a membrilor comunitatii, cu scopul socializarii si petrecerii evenimentelor comunitatii, unde acestia expuneau , negociau, vindeau si cumparau produse.
Specificul activitatii desfasurate in perimetrul pietii era influentata factorul demografic, educational si ocupational, intensitatea ei fiind influentata de aspectul permanent sau sezonier al ofertei de produse si servicii sau de evenimentele socio-culturale ale comunitatii, acestea din urma fiind marcate de schimbari administrative sau politice, de calendare religioase sau traditii ale comunitatii.
Participantii se straduiau sa impresioneze prin expunerea publica a ofertei lor pe cei care veneau sa cumpere ce aveau nevoie sau ce le placea .
Tehnicile de expunere a produselor, apelarea si abordarea trecatorilor, trambitarea ofertei, sloganurile atractive, plasarea tarabei sau a magazinului, imbierea la degustare, influentarea prin demonstratii a ceea ce ofera un produs sau ce poate face, reduceri, bonusuri, premii, oferte 2 la pret 1, toate educau si transformau involuntar participantii  in “actori”si “spectatori”.
Latura competitiva a naturii umane, dorinta de a avea profit, conjuncturile economice mai faste sau mai putin faste, stimulau inventivitatea participantilor ofertatori.
Pe de alta parte, cumparatorii, priviti ca opozanti ai celor ce ofereau produse si servicii, resursele banesti ale acestora, caracterul sezonier al nevoilor lor , influentau cantitatea si calitatea cererii de produse si servicii.
Evolutia mecanismului de functionare a pietii, a cererii si ofertei , nu s-a schimbat de-a lungul timpului.
In zilele noastre, in ritmul accelerarii dezvoltarii tehnologiei comunicatiei, a accesului la internet si aparitia mediului online ca spatiu de ofertare, a dezvoltarii instrumentelor logistice si a dezvoltarii unor retele globale ce face ca marfurile si o parte a serviciilor sa circule cu usurinta la nivel global , aparitia tehnicilor de marketing online, impactul social media asupra consumului si componentei acestuia , piata si-a redefinit granitele si legile ce guverneaza tranzactiile .
Debutul a fost dificil si marcat in principal de sentimentul de neincredere legat de seriozitatea partenerilor care nu interactionau in mod real si imediat.
Astfel, a crescut : timpul alocat cautarii produsului dorit, a compararii ofertelor de piata, a concurentilor de pe piata, a timpului de decizie de a cumpara un produs, compararii pretului de vanzare , pretul tranzactiilor si platilor prin aplicarea de comisioane suplimentare la efectuarea acestora si utilizarea instrumentelor de plata, a suspiciunii si emotiei cumparatorului pina la primirea produsului achizitionat, a neintelegerilor dintre vanzator si cumparator legate de diferentele intre aspectul si functionalitatea produsului vandut prin intermediul brosurilor sau platformelor online si realitate.
Utilizand proceduri de abordare a potentialilor clienti rafinate ,bazate in principal pe reduceri consistente de pret, bine delimitate temporal si cu avantaje atractive, vanzatorii online au indentificat statistic preferintele cumparatorilor atrasi de ofertele lor, preferinte legate in principal de preturile atractive, ignorand ceilalti factori care pot influenta opinia cumparatorilor : calitate, garantie, postgarantie, retur, livrare si costurile aferente acestora.
Incertitudinea legata de tranzactiile online nu si-a gasit inca solutia optima.
Ofertantii pietii online de produse si servicii au datoria de a-si schimba mentalitatea, privind cu mai multa seriozitate intregul context actual de nemultumiri, facand schimbari majore in politica de vanzare, livrare si postvanzare, conferind relaxare si siguranta celor carora se adreseaza.